I.A.-ul prin faptul ca sustine ca poate recreea capacitatile mintii umane, e o provocare cat si o inspiratie pentru filozofie. Exista limite pentru inteligenta masinilor? Exista vreo diferenta esentiala intre inteligenta umana si cea a masinii? Pot avea masinile un suflet si constiinta?

– conventia politicoasa a lui Turing: daca o masina se comporta la fel de inteligent ca o fiinta umana, atunci e la fel de inteligenta ca o fiinta umana. Conform lui Turing, noi putem judeca inteligenta unei masini, bazandu-ne doar pe comportamentul ei. Aceasta teorie sta la baza testului Turing.

– propunerea Darthmouth: fiecare componenta a procesului de invatare sau oricare alt aspect al inteligentei, poate fi descris atat de precis, incat putem invata o masina cum sa il simuleze. Aceasta afirmatie a fost facuta in cadrul Conferintei din Darthmouth din 1956 si e pozitia oficiala a majoritatii cercetatorilor din domeniu.

– sistemul ipotezei simbolurilor fizice al lui Newell si Simon: un sistem fizic simbolic ofera mijloacele suficiente si necesare pentru a se actiona in mod inteligent. Aceasta teorie spune ca esenta inteligentei e manipularea simbolurilor. Hubert Dreyfus sustine, ca din contra, expertiza umana depinde mai mult de instinctul inconstient, decat de manipularea constienta a simbolurilor si de faptul ca putem „simti” o situatie, decat de a avea o intelegere explicita simbolica.

– teorema incompleta a lui Godels: un sistem formal (asa cum e un program de calculator) nu poate demonstra toate afirmatiile adevarate. Roger Penrose e printre cei care afirma ca teorema aceasta, limiteaza capacitatile masinii.

– ipoteza I.A.-ului „puternic” a lui Searle: calculatorul programat adecvat si dotat cu input-urile si output-urile potrivite, ar avea o minte proprie, in aceeasi maniera in care oamenii au si ei una. Searle isi argumenteaza teoria prin intermediul argumentului camerei chinezesti, care ne cere sa ne uitam in interiorul unui calculator si sa indicam „locatia” mintii.

– argumentul creierului artificial: creierul poate fi simulat. Hans Moravec, Ray Kurzweil si altii au declarat ca e posibila copierea unui creier corect in software si hardware, si ca o asemenea simulare ar fi identica cu originalul. Acest argument combina ideea ca o masina indeajuns de puternica poate simula orice proces cu ideea materialista conform careia mintea e rezultatul proceselor fizice din creier.